NoutățiTelecomunicații

Neutralitatea internetului

Neutralitatea internetului

Este Internetul un bun public? Cine ar trebui să plătească pentru investițiile pentru modernizarea rețelelor de Internet de mare viteză? Cum pot operatorii de rețea să răspunda la problema creșterii fără precedent a traficului de date ca urmare a folosirii telefoanelor mobile de ultimă generație? Sunt câteva dintre întrebările discutate în cadrul Summit-ului “Neutralitatea Internetului” organizat pe 11 noiembrie la Bruxelles de către Comisia Europeană și Parlamentul European. Principiile ce stau la baza acestei dezbateri sunt vagi. Puțini pot spune că sunt împotriva ideii de Internet “liber” care să promoveze libertatea de expresie și non-discriminarea – “open Internet”. La fel cum nimeni nu se va grăbi să susțină supra-reglementarea Internetului, sufocarea inovației și a stimulentelor de investire. Problema este în fapt una de detaliu. Ce înseamnă aplicarea acestor principii? Care sunt implicațiile?

Adepții neutralității rețelelor susțin dreptul utilizatorilor de a accesa conținutul și aplicațiile dorite fără niciun fel de cenzură. Cu alte cuvinte, egalitatea pachetelor de date transmise indiferent de originea, natura sau destinația lor în rețea. Probabil cel mai cunoscut exemplu în acest sens este blocarea serviciilor Skype de către operatorii de rețele mobile din mai multe tări europene. Există deci riscul unor abuzuri și practici neloiale de tip monopolist între operatorii de rețea și furnizorii de continut. Prin vânzarea de “acorduri speciale” anumitor companii media sau edituri, operatorii pot oferi transmisie preferențială de date pentru cei dispuși să plătească. În ultima instanță, se poate ajunge la integrarea verticală între operatori și furnizorii de conținut precum trusturile de presă, și blocarea surselor de informare concurente.

Pe de altă parte, operatorii de rețea susțin că fără managementul traficului de date pentru eficientizarea rețelei și evitarea blocajelor, calitatea serviciilor ar putea avea de suferit. În funcție de tipul aplicațiilor utilizate și lătimii de bandă aferente acestora, anumite pachete de date (precum programele video sau jocurile interactive) ar avea prioritate față de altele (de ex. folosirea email-ului). Totodată, prin respectarea neutralității rețelei, operatorii ar ajunge în situația de a susține o companie concurentă, care profită de pe urma rețelei fără să investească în păstrarea sau modernizarea ei.

Adevărul este undeva la mijloc. Iar cele două poziții nu sunt ireconciliabile atâta timp cât sunt respectate anumite principii de bază. În primul rând, asigurarea transparenței. Consumatorii au dreptul să știe viteza reală, minim garantată, a  transferului de date pe care o vor obține în schimbul sumei de bani plătite, și să fie informați asupra oricăror practici discriminatorii ale operatorului de rețea. În al doilea rând, promovarea concurenței între operatori, atât la nivelul infrastructurii cât și al serviciilor, și monitorizarea practicilor anti-competitive ale acestora, facilitează posibilitatea consumatorilor de a schimba operatorul cu cât mai mare ușurință.

Nu în ultimul rând, “economia” rețelelor și a serviciilor de Internet, a distribuției costurilor și a veniturilor este un element crucial. Anumiți susținători radicali ai neutralității  internetului tind să sugereze ca Internetul este “proprietate publică”. De fapt, investițiile private sunt cele care au permis inovarea, îmbunătățirea  serviciilor de Internet și scăderea semnificativă a costurilor pentru consumatori. Este ideea sustinută de Adina Vălean, ca membru al panelului de nivel înalt din cadrul Summit-ului “Neutralitatea Internetului”. În discursul său, Adina Vălean, a afirmat că furnizorii de servicii de Internet au nevoie de destula flexibilitate pentru a-și diversifica serviciile, a inova și a dezvolta noi modele și oportunități de afaceri, benefice pentru întreaga economie europeană. Alături de eurodeputata liberală, la Summit au mai participat personalități precum Comisarul pentru Agenda Digitală, Neelie Kroes, ministrul belgian al telecomunicațiilor, Vincent Van Quickenborne, Președintele BEREC (Organismul autorităţilor europene de reglementare a comunicaţiilor electronice), precum și reprezentanți ai principalelor companii de telecomunicații europene.

Next article Votul in PE
Previous article Captarea şi Stocarea CO2

Related posts

0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!

Leave a Comment

Your data will be safe! Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person. Required fields marked as *