Noutăți

Lupta cu supermicrobii: o nouă lege în Parlamentul European

Lupta cu supermicrobii: o nouă lege în Parlamentul European

O discuție deja veche la nivel mondial, cât și european, lupta cu ceea ce vorbitorii de engleză numesc “Superbugs”, adică supermicrobi, se va concretiza într-un nou pachet de legi în spațiul UE, în mai puțin de o lună. Noutatea acestui pachet este că privește problema în ansamblu, incluzând practicile din agricultură, cât și cele din medicina umană.

Cifrele consecință ale rezistenței antimicrobiene sunt deja înspăimântătoare: 25 de mii de morți anual în UE, din această cauză, 700 de mii la nivel global. Economic, uniunea pierde peste 1,5 miliarde de euro în fiecare an, din această cauză. Există deja legi care se ocupă de asta, precum și fonduri de cercetare consistente pentru a găsi soluții concrete, precum și un plan de acțiune al Comisiei Europene, iar noul pachet legislativ e un pas înainte, folosind experiența trecută în domeniu.

Noul plan de luptă cu supermicrobii, include o listă lungă de măsuri pe care statele membre trebuie să le aplice pentru ca obiectivele în domeniu să fie atinse. Am selectat din documentele care stau la baza noilor legi, discutate de noi în Comisia ENVI, în precedentele sezoane legislative, cele mai importante dintre noile măsuri.

Obținerea de concluzii pe baza analizei de date culese de agențiile din UE care să stabilească legăturile dintre consumul de agenți antimicrobieni și apariția rezistenței la aceștia, la om și la animalele destinate consumului uman. Suntem într-o epocă în care informațiile digitalizate, dacă sunt adunate în baze comune de date, pot oferi oamenilor de știință indicii foarte valoroase, iar Uniunea Europeană este o “piață comună” și la nivelul unor astfel de date, analizabile.

Comunicare publică insistentă, informarea cetățenilor despre rezistența antimicrobiană. E nevoie ca publicul larg să înțeleagă că, de pildă, automedicația sau abuzul de antibiotice au urmări nocive pe termen lung.

Ajutor pentru statele membre, în cooperare cu Organizația Mondială a Sănătății, să dezvolte și să implementeze planuri locale de acțiune. Sunt state, printre care, din păcate, și România, unde problemele sunt mai mari, inclusiv la nivelul de raportare al incidenței rezistenței antimicrobiene, de aceea măsurile trebuie să fie adaptate nevoilor specifice.

Dezvoltarea de programe de educație pentru profesioniștii din sănătate, precum și creșterea nivelului de siguranță din spitale, controlând mai bine infecțiile intraspitalicești.

Elaborarea de reguli pentru o folosire mai prudentă a antibioticelor în medicina umană, dar și în cea veterinară, precum și prezența lor în mediul înconjurător. Din păcate, din cauze multiple, inclusiv care țin de costul mare al investigațiilor rapide, antibioticele sunt prescrise preventiv, ceea ce duce la un consum disproporționat de mare.
Impulsionarea cercetării pentru teste care permit diagnosticarea rapidă, găsirea de tratamente noi, dezvoltarea de vaccinuri eficiente care să reducă incidența unor boli.

Colaborare cu organizațiile internaționale care se ocupă de sănătate, siguranță alimentară, mediu și agricultură pentru a găsi soluții la nivel global. UE e parte dintr-un sistem global de schimburi, inclusiv economice, care pot afecta consumatorii dacă standardele țărilor de unde se importă produse sunt diferite.

Crearea de programe de sprijin pentru țările mai puțin dezvoltate, cu scopul de a reduce răspândirea bolilor infecțioase.

Next article Parlamentul European a votat împotriva dublului standard de calitate la produse pe piața unică europeană
Previous article Ce e un oraș verde?

Related posts

0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!

Leave a Comment

Your data will be safe! Your e-mail address will not be published. Also other data will not be shared with third person. Required fields marked as *